De cand am intrat la facultate am avut în total vreo 2 luni televizor în aceeaşi cameră cu mine, iar în majoritatea timpului nu m-am uitat la el. Când ajungeam acasă, la Buzău, mă uitam când şi când la Discovery sau la NG. Nu au cine ştie ce emisiuni revoluţionare şi de care să nu te poţi lipsi, dar măcar pot fi urmărite.
Îmi lipsea dispozitivul minunat prin care vedeam lumea prezentată uneori în culori vii şi naturale, alteori în nuanţe de cenuşiu apăsător. Îmi lipsea plăcerea de a sta tolănit la un meci cu o bere într-o mână, de a mă uita la “Vrei să fii miliardar” sau la Cronica Cârcotaşilor (aia de acu’ 4-5 ani). Veneau acele momente inevitabile de plictiseală când nu vroiam nimic altceva decât să mă uit la televizor.
Vorbesc la trecut nu pentru că s-a rezolvat şi mi-am luat TV şi abonament la cablu, ci pentru că a trecut vremea aia. De ce? Pentru că am făcut de câteva ori imprudenţa de a-mi rupe 1-2 ore şi a încerca să urmăresc vreo idioţenie de emisiune sau film. Nu ştiu dacă e de vină criza pentru calitatea programelor, dar de câte ori imi arunc ochii spre cutia minunată, mă apucă repulsia. Numai manelişti, proşti, adulteri, jegoşi, criminali, umorişti de duzină la emisiuni cu aplaudaci plătiţi, filme cu Vandam şi Steve Martin, ştiri “senzaţionale” cu corupţie şi imbecilism la nivel înalt şi aşa mai departe.
De ce m-aş uita la televizor? Sincer, cred că îmi pot consuma timpul într-un mod mult mai productiv…
Toate informaţiile prezentate la ştiri le aflu fie la radio (când sunt în maşină), fie (îndeosebi) pe net. În plus, pe net pot căuta aceeaşi informaţie la mai multe surse, pot extrage concluzii mai avizate, pe când două buletine de ştiri nu le pot urmări simultan. Ba mai mult, pe net pot filtra ştirile din domeniile mele de interes (Dailymix ajută foarte mult în acest sens).
Filme? Prefer un HD neîntrerupt de reclame decât un rebut la a 18-a difuzare pe ProTV. Meciuri? Ies undeva cu un amic dacă într-adevăr mă interesează. Emisiuni de divertisment? Pas. Reclame? Nu, mulţumesc!
Speram să fiu dat pe spate de iniţial promiţătoarea televiziune online HappyFish, dar a căzut mult sub aşteptări (sau cel puţin sub ale mele). Mă aşteptam la mai mult de la nişte oameni care oferă celor care stau preponderent online un surogat pentru televiziunea clasică. Mă aşteptam să îşi înţeleagă mai bine targetul şi să îi ofere mai mult din ce vrea. Eh, well…
Aşa că, în speranţa că există cineva care imi poate oferi un motiv convingător să-mi schimb părerea, vă recomand călduros să faceţi ca mine. 🙂 Vă scuteşte de mult timp pierdut aiurea.